năvodít s.n. (înv. și pop.) năvodire (v).NĂVODÍ, năvodesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A pescui cu năvodul. – Din năvod.A NĂVODÍ ~ésc tranz. rar (pește sau alte vietăți acvatice comestibile) A prinde cu năvodul. /Din năvod
năvodí, năvodésc, vb. IV (înv. și pop.) 1. a pescui cu năvodul. 2. a încercui.năvodí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. năvodésc, imperf. 3 sg. năvodeá; conj. prez. 3 sg. și pl. năvodeáscă