NÁTIMĂ, natime, s. f. (Reg.) Ființă uriașă; namilă. – Din anatima (puțin folosit).nátimă, nátime, s.f. (reg.) 1.
morman de pietre la hotarul unui loc. 2. namilă, matahală, arătare, monstru. 3. bubă mare și rea.NÁTIMĂ, natime, s. f. (Reg.) Ființă uriașă; namilă. – Din anatima (puțin folosit).nátimă, nátime, s.f. (reg.) 1.
morman de pietre la hotarul unui loc. 2. namilă, matahală, arătare, monstru. 3. bubă mare și rea.This website uses cookies.