nădăíre, nădăíri, s.f. (înv.) 1. nădejde. 2. presimțire. 3. instabilitate, inconstanță, oscilație. 4. dumirire.
NĂDĂÍ, nădăiesc, vb. IV. Refl. (Reg.) A băga de seamă; a pricepe, a înțelege. ♦ A cere cuiva socoteală; a imputa. ♦ A bănui. – Slav (v. sl. nadĕjati).
NĂDĂÍ vb. v. aștepta, baza, bănui, bizui, conta, crede, dumeri, fundamenta, ghici, gândi, imagina, închipui, încrede, întemeia, întrezări, înțelege, lămuri, nădăjdui, presupune, prevedea, pricepe, socoti, spera, sprijini, ști, visa.