MUNÍȚIE, muniții, s. f. Denumire generică dată cartușelor pentru armamentul de infanterie, grenadelor de tot felul, proiectilelor de artilerie, bombelor de aviație etc. – Din germ. Munition, lat. munitio, fr. munition.
MUNÍȚIE s.f. Totalitatea proiectilelor și a accesorilor acestora, folosite la armele de foc. [Gen. -iei, var. munițiune s.f. / cf. fr. munition, germ. Munition, lat. munitio].
MUNÍȚIE s. f. totalitatea proiectilelor folosite la armele de foc. ( fr. munition, germ. Munition, lat. munitio)
MUNÍȚIE s. (MIL.) (înv.) zephanea.
MUNÍȚIE s. v. armament.
muníție (muníții), s. f. – Provizii (pl.). – Var. munițiune, amuniție. Fr. munition și var. din rus. amunicija (Sanzewitsch 197).
muníție s. f. (sil. -ți-e), art. muníția (sil. -ți-a), g.-d. art. muníției; pl. muníții, art. muníțiile (sil. -ți-i-)
MUNÍȚIE ~i f. Totalitate de proiectile și accesorii ale acestora, folosite la armele de foc. /germ. Muniton, lat. munitio, ~onis, fr. munition