MUNCUȘOÁRĂ, muncușoare, s. f. Munculiță. – Muncă + suf.
-ușoară.MUNCUȘOARĂ s. v. munculiță.muncușoáră s. f., g.-d. art. muncușoáreiMUNCUȘOÁRĂ, muncușoare, s. f. Munculiță. – Muncă + suf.
-ușoară.MUNCUȘOARĂ s. v. munculiță.muncușoáră s. f., g.-d. art. muncușoáreiThis website uses cookies.