MULTIPLICATÓR, (1) multiplicatori, s. m., (2) multiplicatoare, s. n. 1. S. m. (Mat.) Factor al unui produs; număr sau expresie cu care se înmulțește o altă expresie matematică. 2. S. n. Aparat sau mașină de multiplicare, în special aparat care multiplică un text. – Din fr. multiplicateur, lat. multiplicator.MULTIPLICATÓR s.n. Aparat, mașină de multiplicat. // s.m. 1. (Mat.) Factor numeric sau funcțional care joacă rol de operator. 2. (Ec.) Efectul creșterii tuturor componentelor de cheltuieli globale, investiții, cheltuieli de consum etc. asupra venitului global. ♦ (P. restr.) Efectul creșterii unei anumite componente, de regulă a investițiilor, asupra venitului. [Cf. lat. multiplicator, fr. multiplicateur].MULTIPLICATÓR I. s. n. 1. dispozitiv, aparat, mașină de multiplicat. 2. ferăstrău circular cu mai multe pânze. II. s. m. 1. (mat.) factor numeric sau funcțional care joacă rol de operator. 2. (ec.) efectul creșterii tuturor componentelor de cheltuieli globale, investiții, cheltuieli de consum etc. asupra venitului global. ( fr. multiplicateur
, lat. multiplicator)MULTIPLICATÓR s. v. înmulțitor.multiplicatór (mat.) s. m. (sil. -pli-), pl. multiplicatórimultiplicatór (aparat) s. n. (sil. -pli-), pl. multiplicatoáreMULTIPLICATÓR1 ~oáre n. Aparat pentru multiplicarea unui text; mașină de multiplicat. /fr. multiplicateur, lat. multiplicatorMULTIPLICATÓR2 ~i m. 1) mat. Factor al unui produs. 2) Număr sau expresie cu care se înmulțește o altă expresie. 3) Persoană specializată în lucrări de multiplicare. /fr. multiplicateur, lat. multiplicator