MUHÚR s. n. (Turcism înv.; astăzi în filatelie) Pecete, sigiliu. – Din tc. mühür.MUHÚR s. v. pecete, sigiliu, ștampilă.muhur (-ruri), s. n. – Sigiliu. Tc. (per.) mühür
(Șeineanu, III, 84). Sec. XVIII, înv. – Der. muhurdar, s. m. (înv., păstrătorul sigiliului domnitorului sau al sultanului), din tc. mühürdar. muhúr s. n.