MONOGENÉTIC, -Ă, monogenetici, -ce, adj. Conform cu monogeneza, de monogeneză. – Mono- + genetic.MONOGENÉTIC, -Ă adj.
Referitor la monogeneză. [Cf. fr. monogénétique].MONOGENÉTIC, -Ă adj. referitor la monogeneză. ( fr. monogénétique)monogenétic adj. → genetic