MONÓDIC, -Ă, monodici, -ce, adj. (Muz.) Care este specific monodiei, de monodie. – Din fr. monodique.MONÓDIC, -Ă adj. (muz.) specific monodiei; pe o singură voce. ( fr. monodique
)monódic adj. m., pl. monódici; f. sg. monódică, pl. monódiceMONÓDIC, -Ă, monodici, -ce, adj. (Muz.) Care este specific monodiei, de monodie. – Din fr. monodique.MONÓDIC, -Ă adj. (muz.) specific monodiei; pe o singură voce. ( fr. monodique
)monódic adj. m., pl. monódici; f. sg. monódică, pl. monódiceThis website uses cookies.