MONOCOLÓR, -Ă adj. 1. unicolor. 2. (fig.) cu o singură orientare politică. ( mono1– + color)monocolór adj. m., pl. monocolóri; f. sg. monocolóră, pl. monocolóre
MONOCOLÓR, -Ă adj. 1. unicolor. 2. (fig.) cu o singură orientare politică. ( mono1– + color)monocolór adj. m., pl. monocolóri; f. sg. monocolóră, pl. monocolóre