MOLDOVEÁN, -Ă, moldoveni, -e s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Moldovei sau este originară de acolo; moldav. 2. Adj. Care aparține Moldovei sau moldovenilor (1), privitor la Moldova sau la moldoveni, originar din Moldova; moldovenesc, moldav. – Moldova (n. pr.) + suf. -ean.
MOLDOVEÁN s., adj. 1. s. (înv.) bogdan, moldav. 2. adj. v. moldovenesc.
moldoveán (moldovéni), s. m. – Locuitor din Moldova. – Var. (Mold.) moldovan, (ironic) șoldovean. De la Moldova. – Der. moldoveancă, s. f.; moldovenesc, adj.; moldovenește, adv.; moldovenie, s. f. (dialectul moldovenesc); moldovenism, s. n. (particularitate lingvistică din Moldova; patriotism local moldovenesc).
moldoveán s. m., adj. m., pl. moldovéni; f. sg. moldoveánă, pl. moldovéne
MOLDOVEÁN¹ ~eánă (~éni, ~éne) Care aparține Moldovei sau populației ei; din Moldova. /Moldova n. pr. + suf. ~ean
MOLDOVEÁN² ~eánă (~éni, ~éne) Persoană care face parte din populația de bază a Moldovei sau este originară din Moldova. /Moldova n. pr. + suf. ~ean