MITROPOLÍE, mitropolii, s. f. 1. Instituție administrativă a Bisericii ortodoxe, superioară episcopiei și inferioară patriarhiei, având în frunte un mitropolit. 2. Biserica și clădirile anexe care constituie sediul unei mitropolii (1). 3. Funcție de mitropolit. – Din sl. mitropolija.
MITROPÓLIE s. v. capitală, metropolă.
mitropolíe s. f. (sil. -tro-), art. mitropolía, g.-d. art. mitropolíei; pl. mitropolíi, art. mitropolíile
MITROPOLÍE ~i f. Organ administrativ al Bisericii ortodoxe (superior episcopiei și inferior patriarhiei) în fruntea căruia se afla un mitropolit. /sl. mitropolija