MIRMIDÓN, mirmidoni, s. m. (Livr.; în basme) Pitic². – Din fr. myrmidon.
MIRMIDÓN s.m. (Mit.) Pitic. ♦ (Fig.) Om fără importanță, fără valoare. [ fr. myrmidon, cf. gr. myrmidones – numele unei populații din Tracia].
MIRMIDÓN s. m. 1. (mit.) pitic. 2. (fig.) om fără importanță, fără valoare. ( fr. myrmidon, lat. myrmidones)
mirmidón s. m., pl. mirmidóni