MINIMALIZÁRE, minimalizări, s. f. Acțiunea de a minimaliza și rezultatul ei. – V. minimaliza.
MINIMALIZÁRE s.f. Acțiunea de a minimaliza și rezultatul ei. [ minimaliza].
MINIMALIZÁRE s. bagatelizare, subapreciere, subestimare, subevaluare, (rar) depreciere. (~ importanței unui lucru.)
minimalizáre s. f., g.-d. art. minimalizării; pl. minimalizări
MINIMALIZÁ, minimalizez, vb. I. Tranz. A diminua, a reduce (la minimum), a micșora pe nedrept valoarea, importanța unei persoane, a unui lucru, a unei idei; a subaprecia, a bagateliza. – Minimal + suf. -iza.
A MINIMALIZÁ ~éz tranz. (valoarea unei persoane, a unui lucru, a unei idei) A reduce la minimum; a subaprecia pe nedrept. /minimal + suf. ~iza
MINIMALIZÁ vb. I. tr. A reduce la minimum, a micșora (ne)justificat importanța, valoarea unei persoane, a unui lucru etc.; a bagateliza. [ germ. minimalisieren].
MINIMALIZÁ vb. tr. a reduce la minim, a micșora importanța, valoarea; a subaprecia; a minimiza (1). ( germ. minimalisieren)
MINIMALIZÁ vb. a bagateliza, a subaprecia, a subestima, a subevalua, (rar) a deprecia. (~ importanța unui lucru.)
A minimaliza ≠ a supraaprecia, a supraevalua, a supraestima
minimalizá vb., ind. prez. 1 sg. minimalizéz, 3 sg. și pl. minimalizeáză