MICROTELEFÓN, microtelefoane, s. n. Receptor telefonic cu dispozitiv de format numărul atașat la el. – Din fr. microtéléphone, germ. Mikrotelephon.
MICROTELEFÓN s.n. Receptor telefonic cu dispozitiv de format numărul atașat la el. [ fr. microtéléphone, germ. Mikrotelephon].
MICROTELEFÓN s. n. receptor telefonic cu dispozitiv de format numărul atașat la el. ( fr. microtéléphone, germ. Mikrotelephon)
microtelefón s. n. (sil. -cro-), pl. microtelefoáne
MICROTELEFÓN ~oáne n. Receptor telefonic având atașat la el dispozitivul de format numărul. /fr. microtéléphone, germ. Mikrotelephon