MIÁUT, miaute, s. n. (Rar) Mieunat. [Pr.: mia-ut] – Din miau.MIÁUT s. v. mieunare, mieunat, mieunătură, miorlăială, miorlăire, miorlăit, miorlă-itură.
miáut s. n. (sil. mia-), pl. miáuteMIÁUT, miaute, s. n. (Rar) Mieunat. [Pr.: mia-ut] – Din miau.MIÁUT s. v. mieunare, mieunat, mieunătură, miorlăială, miorlăire, miorlăit, miorlă-itură.
miáut s. n. (sil. mia-), pl. miáuteThis website uses cookies.