MEÍȘTE s. f. Teren cultivat cu mei; mei (2). – Mei + suf. -iște.MEÍȘTE s. (reg.) mălăiște, (Mold., Transilv. și Maram.) mălaie (pl.). (Lanul de mei se cheamă ~.)
méiște s. f. (sil. me-iș-), g.-d. art. méiștii; pl. méiștiMÉIȘTE ~i f. Teren cultivat cu mei. /mei + suf. ~iște