MEDIAT

MEDIAT

MEDIÁT, -Ă, mediați, -te, adj. (Și adv.) Care are legătură indirectă cu ceva; indirect. [Pr.: -di-at] – Din fr. médiat.
MEDIÁT, adj. (și adv.) Care nu se leagă direct de ceva, ci prin intermediul altui lucru. [Pron. -di-at. / lat. mediatus, fr. médiat].
MEDIÁT, -Ă, mediáți, -te, adj. 1. (și adv.) Care nu se leagă direct de ceva; mijlocit. 2. (Log.) Care admite un termen mediu. ( fr. médiat)

MEDIÁT adj. v. indirect.
Mediat ≠ imediat
MÉDIA2 s. f. Presă scrisă și audiovizuală. [Pr.: -di-a] – Din fr. média, engl. media.
MEDIÁ, mediez, vb. I. Tranz. A mijloci o înțelegere între două sau mai multe părți adverse, a face demersuri oficiale pentru a preveni sau pentru a pune capăt ostilităților dintre două sau mai multe state; a face un act de mediație. [Pr.: -di-a] – Din lat. mediare.
PĂTLÁGINĂ, pătlagini, s. f. Gen de plante erbacee cu frunzele de obicei ovale, dispuse în rozetă la baza tulpinii, cu flori grupate în spice, de culoare roz sau albăstrui, folosite în medicină datorită unor calități expectorante și a unor proprietăți care accelerează cicatrizarea rănilor (Plantago); plantă care aparține acestui gen. – Lat. plantago,ginis.
RĂCOVÍNĂ, răcovine, s. f. 1. Mică plantă erbacee târâtoare, cu flori mici, albe sau albe-verzui și cu fructul o capsulă lunguiață (Galium rotundifolium). 2. Mică plantă erbacee cu tulpina târâtoare, cu flori albe, cu petalele mai scurte decât sepalele, folosită în medicina populară (Stellaria media). [Var.: răcuínă, răcoínă s. f.] – Et. nec.
A MEDIÁ ~éz tranz. (înțelegeri, acorduri între părți) A interveni în calitate de intermediar pentru a înlesni; a pune la cale, contribuind la realizare; a mijloci. [Sil. -di-a] /lat. mediare
PĂTLÁGINĂ ~i f. Plantă erbacee cu frunze mari, ovale, dispuse în rozetă, și cu inflorescență în formă de spic în vârful unei codițe lungi, folosită în scopuri medicinale. /lat. plantago, ~ginis
RĂCOVÍNĂ ~e f. Mică plantă erbacee cu tulpina târâtoare și păroasă, cu frunze alungite, cu flori mici albe și cu fructul o capsulă. [G.-D. răcovinei] /Orig. nec.
TREMURĂTOÁRE ~óri f. Plantă erbacee din familia gramineelor, cu tulpina de tip pai, cu flori dispuse în spiculețe și cu frunze lanceolate care tremură la adierea vântului. /a tremura + suf. ~toare
MEDIÁ vb. I. intr. A mijloci o înțelegere; a face demersuri în vederea aplanării sau a prevenirii unui conflict dintre două sau mai multe state. [Pron. -di-a. / lat. mediare].
MEDIÁ vb. intr. a mijloci, a face un act de mediație. ( lat. mediare)
média1 (presă scrisă și audiovizuală) s. f. (în ~), art. média (~ actuală), g.-d. art. médiei (prin intermediul ~)
MEDIÁ vb. v. mijloci.
PĂTLÁGINĂ s. (BOT.) 1. (Plantago major) (reg.) minciună, iarba-bubei, iarbă-de-cale, iarbă-grasă-de-grădină, iarbă-mare, limba-boului, limba-oii, plăcințica-vacii. 2. (Plantago lanceolata) (reg.) căruțele (pl.), limbariță, coada-șoricelului, iarba-tăieturii, limba-bălților, limba-broaștei, limba-oii, limba-șarpelui. 3. (Plantago media) (reg.) iarbă-de-cale, limba-mânzului, limba-oii. 4. (Plantago gentianoides) (reg.) limba-oii.
RĂCOVÍNĂ s. (BOT.; Stellaria media) (reg.) aurică, cuișoriță, ghețișoară, rocoțel, scânteiuță, coadă-de-găină, iarba-găinii, iarbă-de-păsări, steluța-fetei, steluță-albă.
RĂCOVÍNĂ s. v. mierluță, rocoțea, scân-teioară, scânteiuță.
TREMURĂTOÁRE s. (BOT.; Briza media) (reg.) părășin, iarba-iepurelui.
mediá vb. (sil. -di-a), ind. prez. 1 sg. mediéz, 3 sg. și pl. mediáză, 1 pl. mediém (sil. -di-em); conj. prez. 3 sg. și pl. mediéze; ger. mediínd (sil. -di-ind)
pătlágină s. f. (sil. -tla-), g.-d. art. pătláginii; pl. pătlágini
răcovínă s. f., g.-d. art. răcovínei; pl. răcovíne
tremurătoáre (plantă) s. f., g.-d. art. tremurătórii; pl. tremurătóri