MĂTURÓI, măturoaie, s. n. Augmentativ al lui mătură (1); mătură mare; spec. mătură de nuiele (folosită la țară); târn1. – Mătură + suf. -oi.MĂTURÓI s. v. târn.măturói s. n., pl. măturoáie
MĂTURÓI ~oáie n. (augmentativ de la mătură) Mătură făcută din ramuri flexibile, fixate de o coadă, folosită pentru măturatul curților și al străzilor. /mătură + suf. ~oi