MASTICÁRE, masticări, s. f. Acțiunea de a mastica și rezultatul ei; masticație. – V. mastica.MASTICÁRE s.f. 1. Acțiunea de a mastica și rezultatul ei; masticație. 2. Operație de amestecare prin care se supune cauciucul la deformații plastice repetate pentru micșorarea viscozității. [ mastica].MASTICÁRE s. f. 1. acțiunea de a mastica; masticație. 2. operație de amestecare prin care se supune cauciucul la deformații plastice repetate pentru micșorarea viscozității. ( mastica)
masticáre s. f., g.-d. art. masticăriiMASTICÁ, mastichez, vb. I. Tranz. (Livr.) A mesteca1 alimente, substanțe etc. – Din fr. mastiquer, lat. masticare.MASTICÁ vb. I. tr. (Med.) A mesteca (alimentele în gură). [ fr. mastiquer, it., lat. masticare].MASTICÁ vb. tr. a mesteca (alimente) în gură. ( fr. mastiquer, lat. masticare)masticá vb., ind. prez. 1 sg. mastichéz, 3 sg. și pl. masticheáză