MĂSELÁR, măselari, s. m. (Reg.) 1. (Bot.) Măselariță. 2. Nume dat diferitelor părți ale unor obiecte sau unelte. – Din măsea
+ suf. -ar.MĂSELÁR s. v. ciumăfaie, laur, măselariță, sunătoare. măselár (bot.) s. m., pl. măseláriMĂSELÁR, măselari, s. m. (Reg.) 1. (Bot.) Măselariță. 2. Nume dat diferitelor părți ale unor obiecte sau unelte. – Din măsea
+ suf. -ar.MĂSELÁR s. v. ciumăfaie, laur, măselariță, sunătoare. măselár (bot.) s. m., pl. măseláriThis website uses cookies.