MARFÁR, marfare, s. n. Tren de marfă. [Var.: mărfár s. n.] – Marfă + suf. -ar.
MARFÁR s. n. v. mărfar.
marfár (tren) s. n., pl. marfáre
MĂRFÁR, mărfare, s. n. Tren de marfă. [Var.: marfár s. n.] – Marfă + suf. -ar.
MĂRFÁR ~e n. Tren de marfă. /marfă + suf. ~ar
mărfár, mărfári, s.m. și marfáre, s.n. 1. (înv.) negustor ambulant de stofe. 2. s.n. (pop.) tren de marfă.
mărfár s. n., pl. mărfáre