MANDOLÍNĂ, mandoline, s. f. Instrument muzical alcătuit dintr-o cutie de rezonanță boltită și din patru coarde metalice duble, care se pun în v******e prin atingere cu o pană (de celuloid) sau prin ciupire. – Din fr. mandoline. Cf. it. mandolina, germ. Mandoline.MANDOLÍNĂ s.f. Instrument muzical cu coarde duble de metal, care sunt puse în v******e cu degetele sau cu o pană. [Cf. fr. mandoline, it. mandolina].MANDOLÍNĂ s. f. instrument muzical din familia lăutei, cu cutia de rezonanță foarte boltită și corzi duble de metal, puse în v******e cu un plectru. ( fr. mandoline
, it. mandolina)mandolínă (mandolíne), s. f. – Instrument muzical. – mr. mandolina. Fr. mandoline, it. mandolina. – Der. mandolinist, s. m. (cîntăreț la mandolină; dandi; crai, donjuan).mandolínă s. f., g.-d. art. mandolínei; pl. mandolíneMANDOLÍNĂ ~e f. Instrument muzical constând dintr-o cutie de rezonanță boltită și coarde metalice duble, care produc sunete prin atingerea lor cu o pană sau cu degetele. /fr. mandoline, it. mandolina