MĂMĂRÚȚĂ, mămăruțe, s. f. (Entom.; reg.) Buburuză. – Et. nec.
MĂMĂRÚȚĂ s. v. boul-domnului, boul-lui-dumnezeu, buburuză, vaca-domnului.
mămărúță, mămărúțe, s.f. (pop.) 1. buburuză, gărgăriță, măriuță. 2. paparudă.
mămărúță (mămărúțe), s. f. – Buburuză (Coccinella semtempunctata). – Var. măriuță. Creație spontană, cf. celălalt nume al său, buburuză (Scriban), și sb. mumuruz „porumb”. Der. din lat. eruca „omidă” (Pușcariu, Jb., XI, 47; REW 2907) nu pare posibilă. Legătura cu Mariuța, dim. de la Maria (Tiktin; Candrea; Tagliavini, Arch. Rom., XII, 186) se dă numai ca încrucișare la var. – Cf. mamorniță, morniță.
mămărúță s. f., g.-d. art. mămărúței; pl. mămărúțe