MĂGULITURĂ

MĂGULITÚRĂ, măgulituri, s. f. Lingușeală; amăgire, înșelăciune. – Măguli + suf. -tură.MĂGULITÚRĂ s. v. flatare, lingușeală, lingușire, măguleală, măgulire.măgulitúră s. f., g.-d. art. măgulitúrii;