MĂCELĂRÍ, măcelăresc, vb. IV. Tranz. 1. A ucide cu sălbăticie și în masă; a masacra, a extermina. ◊ Refl. recipr. Luptătorii se măcelăreau. 2. (Rar) A tăia animale pentru consum. ♦ (Înv. și reg.) A tăia în bucăți; a sfârteca, a ciopârți. – Din măcelar.MĂCELĂRÍ vb. v. masacra.MĂCELĂRÍ vb. v. ciopârți,
sfârteca, sfâșia.măcelărí vb., ind. prez. 1 sg. si 3 pl. măcelărésc, imperf. 3 sg. măcelăreá; conj. prez. 3 sg. și pl. măcelăreáscăA MĂCELĂRÍ ~ésc tranz. 1) (persoane) A omorî în mod barbar și în masă; a căsăpi; a masacra. 2) (animale) A tăia (la abator) pentru consum. /Din măcelar