LICHÉN, licheni, s. m. 1. (La pl.) Grup de plante inferioare ale caror tal este compus dintr-o ciupercă și o algă aflate în simbioză, care cresc pe scoarța arborilor bătrâni, pe ziduri, pe stânci, etc.; (și la sg.) plantă care face parte din acest grup. 2. Boală de piele cu evoluție cronică, caracterizată prin apariția pe piele a unor proeminențe care provoacă mâncărime, prin îngroșarea și pigmentarea excesivă a pielii. – Din fr. lichenLICHÉN s. 1. (BOT.) (reg.) mușchi creț, mușchi de munte. 2. (MED.) (pop.) păducel.lichén s. m., pl. lichéniLICHÉN ~i m. Plantă inferioară compusă din două organisme aflate în simbioză (o ciupercă și o algă), care crește mai ales pe stânci sau pe coaja copacilor bătrâni. /fr. lichen
LICHÉNI s.m.pl. 1. Grup de plante criptogame, cu talul format din simbioza unei ciuperci și a unei alge, care cresc pe scoarța copacilor, pe ziduri etc.; (la sg.) plantă din acest grup. 2. (Med.; la sg.) Boală de piele caracterizată prin mici papule, având cauze multiple. [ fr. lichens, sg. lichen].LICHÉNI1 s. m. pl. 1. plante criptogame, cu talul din simbioza unei ciuperci și a unei alge, care cresc pe scoarța copacilor, pe ziduri. 2. (sg.) dermatoză caracterizată prin mici papule, care provoacă mâncărime. ( fr. lichens)LICHENI2-/LICHENO- elem. „licheni”. ( fr. lichéni-, lichéno-, cf. lat. lichen)