LEUȘÓR¹, leușori, s. m. Diminutiv al lui leu¹; leuț¹. [Pr.: le-u-. – Pl. și: leișori] – Leu¹ + suf. -ușor.
LEUȘÓR², leușori, s. m. Diminutiv al lui leu²; leuț². [Pr.: le-u-. – Pl. și: leișori] – Leu² + suf. -ușor.
leușór (mamifer, monedă) s.m., pl. leușóri / leișóri