LÁINIC, –Ă, lainici, -ce, s. m. și f. (Reg.) Om care umblă fără nici un rost; haimana, pierde-vară. – Laie
+ suf. -nic.LÁINIC adj., s. v. indolent, leneș, puturos, trândav, trântor.LÁINIC s. v. derbedeu, golan, haimana, vagabond. láinic s. m., pl. láinici