JUNGHI, junghiuri, s. n. 1. Durere vie, pătrunzătoare, de scurtă durată, mai ales în spate, în regiunea intercostală, la piept sau la încheieturi; junghietură, înjunghietură. 2. (Înv.) Jungher. – Din junghia (derivat regresiv).
JUNGHI s. (MED.) 1. înjunghietură, înțepătură, junghietură, (pop.) stricnitură, (grecism înv.) nixis, (fig.) săgeată, săgetătură, (pop. fig.) tăietură. (Simte un ~ în regiunea intercostală.) 2. (la pl.) înțepături (pl.), (fig.) ace (pl.). (Mii de ~uri îi străbat corpul.)
JUNGHI s. v. pneumonie, pumnal, stilet.
junghi s. n., art. júnghiul; pl. júnghiuri
JUNGHI ~uri n. 1) Durere ascuțită și pătrunzătoare, mai ales de scurtă durată, localizată între coaste, în spate sau în piept. 2) înv. Armă albă, având vârf ascuțit și lamă cu două tăișuri; jungher; pumnal; stilet. [Monosilabic] /v. a junghia
BURUIANA-JÚNGHIULUI s. v. rocoțea.