jeruíre¹, s.f. (reg.) răscolirea jarului; jărire.
jeruíre², s.f. (reg.) punerea jarurilor (a jaloanelor, marcajelor) în pădure; marcare.
JERUÍ vb. IV. v. jărui.
jeruí², jeruiésc, vb. IV (reg.) a pune jaruri (jaloane, marcaje) în pădure.