ISPRĂVNICEASĂ

ISPRĂVNICEÁSĂ, isprăvnicese, s. f. Soția ispravnicului. – Ispravnic + suf. -easă.isprăvniceásă s. f., g.-d. art. isprăvnicései;

pl. isprăvnicéseISPRĂVNICEÁSĂ ~ése f. înv. Soție a ispravnicului. /ispravnic + suf. ~easă