ISPRĂVNICEÁSĂ, isprăvnicese, s. f. Soția ispravnicului. – Ispravnic + suf. -easă.
isprăvniceásă s. f., g.-d. art. isprăvnicései; pl. isprăvnicése
ISPRĂVNICEÁSĂ ~ése f. înv. Soție a ispravnicului. /ispravnic + suf. ~easă