INVENTATOR

INVENTATOR

INVENTATOR

INVENTATÓR, -OÁRE, inventatori, -oare, s. m. și f. Persoană care a realizat o invenție (1); inventar. – Inventa + suf. -tor (după fr. inventeur).
INVENTATÓR, -OÁRE s.m. și f. Creator al unei invenții. [ inventa + -tor].
INVENTATÓR, -OÁRE s. m. f. creator al unei invenții. ( inventa + -tor)
INVENTATÓR s. (rar) născocitor, plăsmuitor, (înv.) aflător, inventor, izvoditor. (~ul telefoniei.)
inventatór s. m., pl. inventatóri
INVENTATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care a inventat ceva; autor al unei invenții. /a inventa + suf. ~ator
inventatoáre s. f., g.-d. art. inventatoárei; pl. inventatoáre