INSTABILITÁTE, instabilități, s. f. Caracterul a ceea ce este instabil; nestatornicie, nestabilitate, inconsecvență, inconstanță. – Din fr. instabilité, lat. instabilitas, -atis.
INSTABILITÁTE f. 1) Caracter instabil; lipsă de stabilitate; nestabilitate. 2) Atitudine instabilă; nestatornicie. [G.-D. instabilității] /fr. instabilité, lat. instabilitas, ~atis
INSTABILITÁTE s.f. Însușire a ceea ce este instabil; nestabilitate; nestatornicie. [Cf. lat. instabilitas, fr. instabilité].
INSTABILITÁTE s. f. însușire a ceea ce este instabil. ( fr. instabilité, lat. instabilitas)
INSTABILITÁTE s. 1. mobilitate, nestatornicie. (~ unor dune.) 2. nestabilitate, precaritate. (~ în echilibru.) 3. (MET.) nestabilitate, nestatornicie, variabilitate. (~ vremii.) 4. v. fluctuație. 5. v. la-bilitate. 6. v. inconsecvență.
Instabilitate ≠ stabilitate
instabilitáte s. f., g.-d. art. instabilității