INFLÁȚIE, inflații, s. f. Fenomen specific perioadelor de criză economică, constând în deprecierea banilor de hârtie aflați în circulație ca urmare fie a emiterii unei mase bănești peste nevoile reale ale circulației, fie a reducerii volumului producției și circulației mărfurilor, fapt care duce la scăderea puterii de cumpărare a banilor. [Var.: inflațiúne s. f.] – Din fr. inflation.INFLÁȚIE s.f. Fenomen constând în creșterea cantității de hârtie-monedă mult peste necesitățile reale ale circulației mărfurilor, creștere care nu are suficientă acoperire în aur și mărfuri, ducând astfel la scăderea puterii de cumpărare a banilor. [Gen. -iei
, var. inflațiune s.f. / cf. fr. inflation lat. inflatio].INFLÁȚIE s. f. fenomen caracteristic economiei de piață, prin creșterea cantității de hârtie-monedă peste nevoile reale ale producției și circulației mărfurilor, ceea ce determină deprecierea puterii de cumpărare a banilor. ( fr. inflation)infláție s. f. (sil. -ți-e), art. infláția (sil. -ți-a), g.-d. art. infláției; pl. infláții, art. infláțiile (sil. -ți-i-)INFLÁȚIE ~i f. Devalorizare și scădere a puterii de cumpărare a banilor dintr-o țară, datorită existenței lor excedentare în circulație. [G.-D. inflației; Sil. in-fla-ți-e] /fr. inflation