INFESTÁRE, infestări, s. f. Acțiunea de a infesta și rezultatul ei. ♦ Infestație (1). – V. infesta.INFESTÁRE s.f. Acțiunea de a infesta și rezultatul ei; (spec.; med.) pătrundere a unor paraziți în organism; infestație. [ infesta].INFESTÁRE s. v. contagiune, contaminare, infectare, infecție, molipsire.infestáre s. f., g.-d. art. infestării; pl. infestăriINFESTÁ, pers. 3 infestează, vb. I. Tranz. A bântui, a pustii, a nimici; a invada. – Din fr. infester.A INFESTÁ pers. 3 ~eáză tranz. 1) livr. (despre paraziți animali sau vegetali) A face să se infesteze. Omida ~at toți merii. 2)
fig. (țări, localități etc.) A pustii prin atacuri violente. /fr. infester, lat. infestareA SE INFESTÁ pers. 3 se ~eáză intranz. A contracta o infestație. /fr. infester, lat. infestareINFESTÁ vb. I. tr. (Rar) A bântui, a pustii, a distruge. [ fr. infester, it., lat. infestare].INFESTÁ vb. tr. (despre paraziți) a pătrunde într-un organism; a contamina. ◊ a bântui, a invada. ( fr. infester, lat. infestare)INFESTÁ vb. v. contagia, contamina, infecta, molipsi.infestá vb., ind. prez. 1 sg. infestéz, 3 sg. și pl. infesteáză