INFAILÍBIL, -Ă, infailibili, -e, adj. Care nu poate greși, care nu se poate înșela; perfect, desăvârșit, fără cusur. [Pr.: –fa-i-] – Din fr. infaillible.
INFAILÍBIL, -Ă adj. Care nu se poate înșela, care nu poate greși; perfect. [Pron. -fa-i-. / cf. fr. infailible, lat. infaillibilis in – ne, fallere – a înșela].
INFAILÍBIL, -Ă adj. care nu poate greși, care nu se poate înșela; perfect. ( fr. infaillible)
INFAILÍBIL adj. v. cert, sigur.
Infailibil ≠ failibil
infailíbil adj. m. (sil. –fa-i-), pl. infailíbili; f. sg. infailíbilă, pl. infailíbile
INFAILÍBIL ~ă (~i, ~e) 1) (despre persoane) Care nu poate greși; nesupus greșelilor. 2) Care are rezultate asigurate. Un remediu ~. [Sil. in-fa-i-] /fr. infaillible