IMPENITÉNT, -Ă, impenitenți, -te, adj. (Rar) Care nu se căiește, care nu are remușcări. – Din fr. impénitent.IMPENITÉNT, -Ă adj. (Rar) Nepocăit; care persistă în greșeală. [ fr. impénitent
].IMPENITÉNT, -Ă adj. care nu se căiește, nu are remușcări. ( fr. impénitent)impenitént adj. m., pl. impeniténți; f. sg. impeniténtă, pl. impeniténte