iéteră, iéteri și iétere, s.f. (reg.) unealtă de pescuit cu plasa pe cercuri; vârșă.
iéteră (iétere), s. f. – Vîrșă, vintir. – Var. eteră, (i)et(e)re, iatră. Rut. jater (Scriban).
iéteră s. f. (sil. ie-), g.-d. art. iéterei; pl. iétere