IERNĂTÓR, iernătoare, s. n. Bazin străbătut la fund de un curent permanent de apă, în care se pun toamna peștii scoși din heleșteie. – Ierna + suf. -ător.
iernătór s. n. (sil. ie-), pl. iernătoáre
IERNĂTÓR ~oáre n. Bazin special în care se țin pe timp de iarnă peștii scoși din heleșteie. / a ierna + suf. ~tor