IDEALÍST, -Ă, idealiști, -ste, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține idealismului (1), privitor la idealism. ♦ (Substantivat) Adept al idealismului (1). 2. Adj., s. m. și f. (Persoană) care aspiră spre un ideal; p. ext. (om) lipsit de simțul realității, de spirit practic. [Pr.: -de-a-] – Din fr. idéaliste.IDEALÍST, -Ă adj. Referitor la idealism, propriu idealismului. // s.m. și f. 1. Adept al idealismului. 2. Cel care urmărește dezinteresat un ideal. [Pron. -de-a-. / cf. fr. idéaliste]. IDEALÍST, -Ă adj., s. m. f.
1. (adept) al idealismului. 2. (cel) care urmărește dezinteresat un ideal; (om) lipsit de simțul realității, de spirit practic. ( fr. idéaliste)Idealist ≠ realistidealíst adj. m., s. m. (sil. -de-a-), pl. idealíști; f. sg. idealístă, pl. idealísteIDEALÍST1 ~stă (~ști, ~ste) Care ține de idealism; propriu idealismului. Știință ~stă. /lat. idealistus, fr. idéalisteIDEALÍST2 ~stă (~ști, ~ste) m. și f. 1) Adept al idealismului. 2) Persoană care tinde spre un ideal. 3) Om lipsit de spirit practic, de simțul realității. /lat. idealistus, fr. idéaliste