IAVAȘÁ, iavașale, s. f. Instrument în formă de clește sau de laț, folosit pentru stăpânirea animalelor, prin strângerea buzei superioare sau urechii, când sunt supuse la anumite tratamente dureroase. – Din tc. yavaș.iavașá s. f., art. iavașáua, g.-d. art. iavașálei;
pl. iavașáleIAVAȘÁ ~le f. Unealtă (în formă de clește sau de laț) cu care se prinde buza de sus sau urechea unui animal mare, pentru a-l stăpâni în timpul efectuării unei operații dureroase (marcat, potcovit etc.). [Art. iavașaua] /turc. yavaș