HORNÉȚ, hornețe, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui horn; coș (la o casă). – Horn
+ suf. -eț.HORNÉȚ s. v. cămin, coș, horn.hornéț s. n., pl. hornéțeHORNÉȚ, hornețe, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui horn; coș (la o casă). – Horn
+ suf. -eț.HORNÉȚ s. v. cămin, coș, horn.hornéț s. n., pl. hornéțeThis website uses cookies.