HOÁNCĂ ~ce f. pop. peior. Femeie bătrână și rea; hoașcă; hoanghină; hârcă. /Orig. nec.HOÁNCĂ, hoance, s. f. (Rar) Hoașcă. [Var.: hoántă s. f.]HOÁNCĂ s. v. baborniță, cotoroanță, hoaș-că, zgripțuroaică.hoáncă2, hoánce,
s.f. (reg.) adâncitură în formă de vale mică între dealuri; afundătură naturală lipsită de apă.hoáncă (hoánce), s. f. (Trans., Banat) Vale, trecătoare. Sb. hunka (Candrea).hoáncă s. f., g.-d. art. hoáncei; pl. hoánce