HIROTONÍT, hirotoniți, adj.m. (Despre diaconi) Ridicat la treapta preoției; hirotonisit. – V. hirotoni.HIROTONÍT adj. (BIS.) v. hirotonisit.HIROTONÍ, hirotonesc, vb. IV. Tranz.
A ridica un diacon la rangul de preot; p. ext. a face pe cineva diacon, arhiereu etc. după canoanele bisericii creștine; a hirotonisi. – Din hirotonie (derivat regresiv).A HIROTONÍ ~ésc tranz. v. A HIROTONISI.A SE HIROTONÍ mă ~ésc intranz. v. A SE HIROTONISI.HIROTONÍ vb. v. hirotonisi.hirotoní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. hirotonésc, imperf. 3 sg. hirotoneá; conj. prez. 3 sg. și pl. hirotoneáscă