HIPEREMÍE, hiperemii, s. f. (Med.) Aflux de sânge într-un organ sau într-o anumită regiune a corpului. – Din fr. hyperémie.
HIPEREMÍE f. Stare patologică constând în creșterea excesivă a acumulării de sânge într-un organ sau într-un țesut; congestie. /fr. hyperémie
HIPEREMÍE s.f. Aflux de sânge într-un organ sau într-o regiune a corpului; congestie. [Gen. -iei. / fr. hyperémie, cf. gr. hyper – peste, haima – sânge].
HIPEREMÍE s. f. congestie. ( fr. hyperémie)
hiperemíe s. f. (sil. mf. -per-), art. hiperemía, g.-d. art. hiperemíei; pl. hiperemíi, art. hiperemíile