HETEROCLÍT, -Ă, heterocliți, -te, adj. 1. Alcătuit din elemente disparate, eterogene. 2. Neobișnuit, anormal; ciudat, bizar. [Var.: eteroclít, -ă adj.] – Din fr. hétéroclite, lat. heteroclitus.
HETEROCLÍT, -Ă adj. v. eteroclit.
HETEROCLÍT, -Ă ADJ. elem. eteroclit.
HETEROCLÍT adj. v. compozit.