HAST(I)- elem. „lance, suliță”. ( fr. hast/i/-, cf. lat. hasta)HÁSCĂ s. f. (Reg.) Bucată de piele care se pune la cizmă pentru a lărgi căputa. – Din pol. haska.HÁȘCĂ, hăști, s. f. (Reg.) Copac uscat, cu trunchiul găunos; trunchi găunos de copac. – Cf. ucr. chaqssca „tufiș”.A HÂȘTÍ ~ésc tranz. (păsările) A alunga folosind cuvântul „hâș”. /Din hâșHÁȘCĂ hăști f. pop. Copac uscat cu trunchi găunos. /cf. ucr. chašțaháșcă2 s.f. (înv.) mic recipient la vechile arme de foc, în care se punea praful de pușcă.háșcă (hắști), s. f. – Trunchi gol, scobit. Origine necunoscută. În Mold.
Pare identic cu hașcă, s. f. (înv., tigaie la armele de foc).háscă s. f.háșcă s. f., g.-d. art. hăștii; pl. hăști