HARÉM, haremuri, s. n. Totalitatea cadânelor unui mahomedan poligam. ♦ Parte a casei rezervată cadânelor. – Din tc. harem.
HARÉM n. (la musulmanii poligami) 1) Totalitate a soțiilor unui bărbat. 2) Parte a casei rezervată soțiilor. /turc. harem
HARÉM s. serai. (~ turcesc.)
harém (harémuri), s. n. – Totalitatea cadînelor unui mahomedan poligam. – Mr. hareme. Tc. harem (Roesler 606; Șeineanu, II, 210; Lokotsch 819; Ronzevalle 81), cf. ngr. χαρέμι, alb., bg., sb. harem.
harém s. n., pl. harémuri